Astazi ma duc la concert Directia 5. In ultima luna am iesit din casa in diverse activitati colective in care interactionez cu oameni noi, am inceput sa renunt la efectul de turma. In viata este bine sa fac lucruri pe cont propriu. Nu mi-a placut niciodata sa fiu atat de introvertita, insa drumurile si destinul m-au adusin acest punct.
In clipa de fata am un sentiment ca pot sa merg mai departe in acest ritm.
Mi-a fost greu, dar trebuia sa imi revin, asa ca uite-ma cu zambetul pe buze. Este un zambet deformat, inca nu mi-am revenit in intregime...dar macar incerc.
Oamenii sunt ca anotimpurile; Acum simtim ca sunt un intreg, iar maine realizam ca s-au schimbat inexplicabil si irevocabil.
Nu neg faptul ca si eu am devenit un alt om, insa cu mana pe inima o spun ca fiecare schimbare a insemnat o dezamagire din partea celor din jur. Daca mi s-a oferit indiferenta, am incercat sa vad unde este problema, dar daca nu am gasit un raspuns am lasat situatia asa, si am oferit la momentul potrivit indiferenta acestor oameni; Pentru mine nu exista "mai bine mai tarziu decat niciodata" , caci acest "mai tarziu" poate sa fie deja prea tarziu si sa mi se para o strategie ieftina de a coase cu ata colorata un material de calitate... unde acest material a reprezentat prietenia si increderea.
vineri, martie 28, 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
.
Some people become memories. Some become lessons. And a few become forever. 🤍 Where simple lines speak the deepest feelings
-
Acestea sunt cele cinci prajituri despre care povesteam in postul precedent. Prajitura cu rulouri Prajitura cu ness Prajitura bicolora P...
-
Am avut parte de o dimineata foarte diversificata...frig, cald, zambete complice, tristete, liniste mortuara, ganduri neimpartasite, drumuri...
-
O carte ce mi-a placut in mod deosebit este scrisa de o autoare mai putin cunoscuta (mentionez ca au fost putine carti citite de autori de s...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: