Astazi a fost una dintre zilele in care visam ca o sa fie asa cum mi-a promis. Imi impletisem timpul strans, sa ma asigur ca sunt gata pana la ora stabilita... prima amanare m-a suparat, insa cealalta interventie telefonica m-a pus la Pamant.
M-am dus la alergat, insa am cedat si mi-am plans durerea. In clipele astea ma simt singura. Ma macin in interior si mi-as dori sa nu mai fiu aici. Simt ca nu ma vrea nimeni aici.
Imi pare rau pentru tot... insa intr-o zi o sa dispar dintre acesti oameni, simt ca nu or sa imi simta lipsa asa ca nu o sa fie nici o pierdere.
As vrea sa ma cufund in pilota, sa adorm...sa nu mai simt nimic... dar tic-tac-ul ceasului ma indeamna sa astept inca putin.
Ma inteapa inima, tensiunea imi este la cote maxime si eu nu ma simt capabila sa lupt cu aceste stari.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: