2saptamani

De doua saptamani invat sa fiu mama;
Am emotii greu de descris in cuvinte. Simt ca sunt responsabila pentru viitorul copilului meu si mai ales pentru sanatatea sa. Imi doresc din tot sufletul ca deciziile pe care le i-au sa fie cele mai bune;
Mister este alaturi de mine, imi da curaj si energie. Ma invata sa fiu sigura pe mine si imi este alaturi la orice pas.
Ne-am propus sa nu ne canalizam doar pe ideea de parinti, ci sa incercam sa nu uitam de noi... acum tot ce facem este impartit la trei. Plimbarile sunt pentru toti o liniste si un moment pentru noi. Serile nu ne bagam niciodata la somn inainte sa ne uram noapte buna. 
Consider ca pentru a putea fi niste parinti fericiti, trebuie sa nu uitam ca noi suntem intemeietorii familiei noastre si daca noi nu suntem impliniti, nu avem cum sa ne creem o familie linistita si frumoasa.
Ma indragostesc pe zi ce trece de sotul meu si de copilul nostru.

14 august - Love of my life

Astazi este o zi deosebit de speciala, la ora 3:45 am adus pe lume pe baietelul nostru Rareș-Andrei, in greutate de 2960 si 51 de cm;
Suntem foarte fericiti, atat eu cat si Mister, dar alaturi de noi ne sunt si familiile care asteapta cu drag sa isi cunoasca nepotul.

Gânduri în miez de noapte

Este ora 4:25 dimineața, mă răsucesc în pat de cateva ore bune... Nu pot să dorm.
Am o mie de gânduri, așteptări dar si temeri.
Oamenii din jurul meu nu sunt toti dornici să îmi aline așteptarea care îmi dă mii de emoții, ci sunt si câțiva intruși care vor să ma neliniștească...frustrant este că și reușesc.
Stau și aștept...nu stiu ce exact sau când o sa apară.
Planuri pe luna august nu imi fac, totul depinde de așteptarea aceasta.
Am un angajament de candy bar pentru o nunta... Sper să reușesc intr-un fel sau altul să nu dezamăgesc. Am un real noroc cu mama, care mi-a garantat că totul se rezolvă si o să mă ajute ea... (sau chiar o să se ocupe integral dacă starea mea de sănătate nu o să îmi permită să stau în bucătărie).
Eu sunt optimistă, așa mi-am propus de acum nouă luni și am sperat si sper să reușesc să îmi păstrez starea de Zen de care am dat dovadă in tot acest timp.  Nu am vrut să mă plafoneaz sau să mă consider o persoana cu ceva diferit... Sarcina este un plus in viața mea, nu trebuie să mă împiedice să îmi fac treburile zilnice.
Sunt în săptămâna 39 si 2zile.. Am dulce-gătit și aș mai face-o si acum in clipa asta când toată lumea doarme... Bucataria este oaza mea de liniște, locul unde nimic nu se poate întâmpla rau...orice eșec duce către o descoperire.

Amr 7 zile ?

Emotiile cresc... camera este prgatita, noi suntem entuziasmati... totul se invarte in jurul intrebarii "cand vine bebelusul?" - nu avem nici o idee, noi il asteptam cu dragoste din clipa in clipa.
Ma simt putin stresata ca nu stiu ce trebuie sa simt inainte ca bebelusul sa iasa din casa lui de pana acum, nu am mai trecut prin asta si nici nu prea am avut cu cine sa discut despre nasterea naturala.
Nu stiu ce o sa ma loveasca, dar stiu ca pot sa suport orice!