De doua saptamani invat sa fiu mama;
Am emotii greu de descris in cuvinte. Simt ca sunt responsabila pentru viitorul copilului meu si mai ales pentru sanatatea sa. Imi doresc din tot sufletul ca deciziile pe care le i-au sa fie cele mai bune;
Mister este alaturi de mine, imi da curaj si energie. Ma invata sa fiu sigura pe mine si imi este alaturi la orice pas.
Ne-am propus sa nu ne canalizam doar pe ideea de parinti, ci sa incercam sa nu uitam de noi... acum tot ce facem este impartit la trei. Plimbarile sunt pentru toti o liniste si un moment pentru noi. Serile nu ne bagam niciodata la somn inainte sa ne uram noapte buna.
Consider ca pentru a putea fi niste parinti fericiti, trebuie sa nu uitam ca noi suntem intemeietorii familiei noastre si daca noi nu suntem impliniti, nu avem cum sa ne creem o familie linistita si frumoasa.
Ma indragostesc pe zi ce trece de sotul meu si de copilul nostru.
miercuri, august 28, 2019
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: