Prima zi de primavara, oficial vorbind...caci vremea mohorata spunea altceva. Imi pare rau ca nu am putut sa ma bucur asa cum se cuvenea de aceasta zi, insa niciodata nu este prea tarziu sa rasara soarele si sa imi indeplinesc mofturile.
Astazi am purtat o rochita, pentru ca am fost la cununia unui prieten, primul dintre noi care si-a legat cununiile. Am avut o stare interioara greu de explicat... ma bucuram pentru ei, dar in acelasi timp am luat acest gest ca pe un act de curaj. Dupa 7 luni de relatie si-au dat seama ca vor sa mearga impreuna mai departe.
Am trecut de atatea ori peste acest numar magic, insa nu am luat niciodata aceasta hotarare.
Ma gandesc daca trebuie sa mai astept sau am pierdut trenul fara sa imi dau seama ca a trecut pe langa mine?
sâmbătă, martie 01, 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Trecut - prezent
În ultimele zile m-am surprins într-un loc în care nu credeam că voi ajunge atât de curând. După luni în care am trecut prin furie, dezamăg...
-
Acestea sunt cele cinci prajituri despre care povesteam in postul precedent. Prajitura cu rulouri Prajitura cu ness Prajitura bicolora P...
-
O carte ce mi-a placut in mod deosebit este scrisa de o autoare mai putin cunoscuta (mentionez ca au fost putine carti citite de autori de s...
-
Am avut parte de o dimineata foarte diversificata...frig, cald, zambete complice, tristete, liniste mortuara, ganduri neimpartasite, drumuri...

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: