O veste proasta s-a abatut asupra familiei mele. Am cedat si am plans. Corpul imi tremura si picoarele mi se inmuiau. M-am asezat pe coltul patului, am luat o gura de apa si am pus mana pe telefon...aveam nevoie sa vorbesc cu cineva.
Ma intreb acum, oare de ce am apelat prima data la aceasta persoana? Sa insemne ceva?
Nu ma simt capabila sa vorbesc mult. :(
vineri, martie 21, 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: