Ascult Magic Fm - muzica sufletului meu. Sunt cantece pentru linistea mea interioara... cu ajutorul muzicii am reusit sa depasesc cele mai grele momente din viata mea, chiar daca inca mai am asocieri de piese cu persoane ce nu mai inseamna nimic pentru prezentul meu. Cert este ca nu vreau sa fiu o ipocrita si sa neg faptul ca inca mai tresar cand aud melodii cu mesaj discret. Reactia mea nu este de regret sau de tristete, ci pur si simplu imi amintesc ca ceea ce acum reprezinta "Totul", maine poate sa fie "Nimic". As vrea sa ma bucur mai mult de ceea ce mi se ofera...sa nu mai fiu suparata ca oamenii sunt uneori destul de ingusti la minte si se modeleaza dupa copaci si uita de propria lor personalitate - devin niste marionete ale oamenilor de langa ei.
Cu riscul de a supara pe cineva, imi exprim parerea. In prezent nu am nimic de pierdut...spun ce gandesc si ma joc cu cartile pe fata. Am incetat sa mai fac pe ingerul pazitor pentru toata lumea, ce-i drept nu sunt unul tocmai grozav...sau asta ma fac oamenii sa simt.
Am ajuns sa ma simt destul de des straina si singura. E o senzatie de pierdere in spatiu si timp. Privesc in jurul meu si parca totul nu imi mai apartine si nimic nu mai este asa cum il stiam eu.
Pana si vremea este ciudata, oamenii sunt de nerecunoscut, sentimentele sunt la pamant... iar eu stau si scrijelesc cu unghia pe taste.
Am lasat semne pe laptop fara sa imi dau seama, am taste pe care le-am uzat... dar stiu ca am facut-o pentru constructia unor cuvinte pe care inima mi le dicta. Niciodata nu am mintit de dragul de a merge mai departe... prefer sa ma ascund decat sa spun ceva ce nu simt.
Recunosc, de cand ma comport asa am avut de castigat, ma simt mai libera si independenta. Nu mi-a placut niciodata sa dau raportul. La inceput imi lipsea comunicarea. acum imi este indiferenta. Pot sa depasesc orice daca imi calculez fiecare pas.
Cu riscul de a supara pe cineva, imi exprim parerea. In prezent nu am nimic de pierdut...spun ce gandesc si ma joc cu cartile pe fata. Am incetat sa mai fac pe ingerul pazitor pentru toata lumea, ce-i drept nu sunt unul tocmai grozav...sau asta ma fac oamenii sa simt.
Am ajuns sa ma simt destul de des straina si singura. E o senzatie de pierdere in spatiu si timp. Privesc in jurul meu si parca totul nu imi mai apartine si nimic nu mai este asa cum il stiam eu.
Pana si vremea este ciudata, oamenii sunt de nerecunoscut, sentimentele sunt la pamant... iar eu stau si scrijelesc cu unghia pe taste.
Am lasat semne pe laptop fara sa imi dau seama, am taste pe care le-am uzat... dar stiu ca am facut-o pentru constructia unor cuvinte pe care inima mi le dicta. Niciodata nu am mintit de dragul de a merge mai departe... prefer sa ma ascund decat sa spun ceva ce nu simt.
Recunosc, de cand ma comport asa am avut de castigat, ma simt mai libera si independenta. Nu mi-a placut niciodata sa dau raportul. La inceput imi lipsea comunicarea. acum imi este indiferenta. Pot sa depasesc orice daca imi calculez fiecare pas.

Comentarii
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: