Tic-tac'ul ceasului ma preseaza, este tarziu si alarma ceasului clipeste insistent sa imi aminteasca faptul ca maine ma trezesc devreme.
A fost o zi incarcata. Am facut o rana urata la picior, a curs mult sange si m-am speriat putin, am avt impresia ca mi se inmoaie picioarele si o sa lesin. Durerea era mult prea puternica si ma facea sa ma concentrez doar la ea.
Treburile se misca in ceea ce priveste renovarea. Sunt multe de facut, dar cu toate astea incepe sa se vada diferenta. Sper ca vremea buna sa nu ne paraseasca tocmai acum.
Oboseala ma prinde de la urma si ma face sa fiu morocanoasa si sa imi doresc sa fiu inteleasa de oamenii dragi. Nu stiu daca exagerez sau nu... dar sunt cateva momente in care vreau sa mi se arate ca ma inteleg si ma lasa sa fiu asa cum simt nevoia sa fiu.
joi, aprilie 03, 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: