Astazi nimic nu ma poate atinge. Sunt linistita si calma...nu am nici un motiv anume, nu am luat nici un medicament si nici raceala nu a plecat de la mine, insa de undeva din interior vine o calmitate greu de descris in cuvinte;
M-am plimbat cu ghetutele albastre printre frunzele uscate, le-am fosnit copilareste si am simtit parfumul toamnei. Era un rece straniu, ce imi imbratisa picoarele si fata.
Cerul zambea strengar, imi era complice la plimbare.
Simt o stare de melancolie...e toamna albastra, simt asta cu toti porii si visez doar albastru. Nu stiu ce inseamna cu exactitate, dar ma cufund in lumea asta.
PAULA SELING - Toamna-n Bucuresti
-
Acestea sunt cele cinci prajituri despre care povesteam in postul precedent. Prajitura cu rulouri Prajitura cu ness Prajitura bicolora P... -
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: