De luni incep lucrurile bune, nu?
Astazi am fost destul de agitata, nu m-am simtit bine si am avut intrega zi o stare de neliniste. Vremea nu ma ajuta deloc, cerul se intuneca, vantul adia si frigul se lasa.
M-am plimbat pe strazi infrunzite, mi-am lasat gandurile sa zboare si vorbele sa curga.
Imi venea sa ma asez pe marginea drumului, sa privesc in gol si sa plang.
Am in interior o duzina de sentimente care se lupta si nu imi dau pace. Vreau un semn, nu mai suport ... simt ca viata mea e in cadere. Inima mi se farama pe zi ce trece, pe dinauntru sunt lovita si aripile nu mai sunt folosibile, insa in exterior vreau sa par ca sunt bine.
Stiu, sunt falsa...insa eu stiu ce simt cu adevarat si e tot ce conteaza acum, nu imi mai pasa ca ceilalti incep sa ma considere insensibila sau putin sufletista, eu stiu mai bine prin ce trec, ce imi lipseste sau de ceea ce am nevoie.
luni, octombrie 08, 2012
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: