Devin sentimentala in ultima perioada. Fie ma comport ca o adolescenta indragostita, vesela si plina de entuziasm, fie sunt melancolica si ingandurata - ceva se petrece in interiorul meu si nu pot sa imi dau seama concret ce anume.
As vrea sa gasesc o portita de scapare, sa nu ma simt pusa la zid si pregatita de "ziua cea mare".
Imi este atat de greu sa vorbesc despre sentimentele acestea, nu imi mai gasesc cuvintele si ma simt inapta sa le tes frumos.
Ideea este ca simt ceva special, stiu pana unde vreau sa ajung si mai ales astept momentul potrivit pentru tot, nu mai vreau sa fac greseli, prefer sa merg molcom si sa fac lucruri de calitate.
Ma bucur de libertatea ce mi se ofera si incerc la randul meu sa las increderea sa pluteasca in aer si sa imi confere liniste in zilele tumultoase.
Cred ca am defect butonul pentru "cearta" ... am observat ca in aceasta perioada desi sunt lucruri care ma supara si ma intristeaza, nu reusesc sa reactionez vulcanic si sa ma isterizez ... acum nu va ganditi ca sunt o persoana agitata de felul meu si arunc cu vorbe grele, caci este total opusul ... prefer sa vorbesc cu calm si sa spun concret ce m-a lovit, ranit si dezamagit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: