Am iesit in parc cu un coleg de liceu... poate chiar cel mai bun prieten al meu. Desi nu ne vedem des, nu ne suparam unul pe celalalt... e o lege nescrisa.
Omul asta stie foarte multe despre mine fara ca sa ii vorbesc. E un bun psiholog si intuieste ce urmeaza sa spun. Ma cunoaste si ma citeste usor. In fata lui sunt o carte deschisa... dar nu imi este teama, stiu ca nu o sa ma mototoleasca si nici nu ma arunca intr-o noptiera.
Pentru mine e omul de la care primesc o parere cand sunt confuza.
Il inteleg, il ascult la randul meu si incercam sa ne facem zilele mai usoare.
Viata e prea complicata ca sa ne amintim doar de lucruri rele... impreuna timpul zboara.
-
Acestea sunt cele cinci prajituri despre care povesteam in postul precedent. Prajitura cu rulouri Prajitura cu ness Prajitura bicolora P... -
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: