Am iesit in parc cu un coleg de liceu... poate chiar cel mai bun prieten al meu. Desi nu ne vedem des, nu ne suparam unul pe celalalt... e o lege nescrisa.
Omul asta stie foarte multe despre mine fara ca sa ii vorbesc. E un bun psiholog si intuieste ce urmeaza sa spun. Ma cunoaste si ma citeste usor. In fata lui sunt o carte deschisa... dar nu imi este teama, stiu ca nu o sa ma mototoleasca si nici nu ma arunca intr-o noptiera.
Pentru mine e omul de la care primesc o parere cand sunt confuza.
Il inteleg, il ascult la randul meu si incercam sa ne facem zilele mai usoare.
Viata e prea complicata ca sa ne amintim doar de lucruri rele... impreuna timpul zboara.
sâmbătă, mai 03, 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Trecut - prezent
În ultimele zile m-am surprins într-un loc în care nu credeam că voi ajunge atât de curând. După luni în care am trecut prin furie, dezamăg...
-
Acestea sunt cele cinci prajituri despre care povesteam in postul precedent. Prajitura cu rulouri Prajitura cu ness Prajitura bicolora P...
-
O carte ce mi-a placut in mod deosebit este scrisa de o autoare mai putin cunoscuta (mentionez ca au fost putine carti citite de autori de s...
-
Am avut parte de o dimineata foarte diversificata...frig, cald, zambete complice, tristete, liniste mortuara, ganduri neimpartasite, drumuri...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: