Soarele era ascuns dupa nori. Dormitorul meu era curprins de o stare de somnolenta, linistea electronicelor si privirea blanda a catelului de pe podea... toate acestea ma faceau sa ma cufund mai adanc in pilota si sa imi doresc sa nu cobor din pat.
Cu greu am luta drumul spre bucatarie, unde mi-am pregatit micul dejun. Am mancat pe fuga, caci telefonul mi-a sunat si mi-a amintit ca decizia imi sta in brate daca vreau sa am parte de o plimbare printre flori sau prefer sa ma ascund de ploaia pe care meteorologii o anuntau cu putere.
Am ales plimbarea la gradina botanica, unde am vazut atat de multi trandafiri incat m-am decis ca in toamna sa inmultesc colectia familiei si sa plantez cat mai multi trandafiri colorati. Privelistea era de milioane, iar parfumul greu de descris in cuvinte, pur si simplu era imbietor.
Ploaia a fost singura care ne-a gonit, insa nu am fugit...am lasat picaturile de ploaie sa ne atinga si am mers usor. Priveam cum picaturile se tineau strans agatate de pielea noastra si aratam haios(i).
Restul e poveste...astazi nu mai este.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: