Picaturi de ploaie

Picaturile ating geamul si imi atrag intreaga atentie. Incercam sa adorm, insa muzicalitatea asta m-a trezit la realitate. Ascultam si ma gandeam, chiar daca nu am ajuns la nici o concluzie undeva in interiorul meu m-am mai linistit putin.

Pe seara am plecat de acasa, era organizata ziua unei prietene de unde nu puteam sa lipsesc. Atmosfera a fost asa cum ma asteptam. Uneori ma intreb de ce am tendinta sa le cer unor oameni mai mult decat pot ei... de ce imi doresc sa fie umani cand ei nu sunt construiti de asa natura?
Am incercat sa ma obisnuiesc, sa ii accept asa si sa trec cu vederea rautatile gratuite, insa am momente cand cedez si ma simt lovita de cuvinte.
Recunosc, sunt inca o copila. Ma simt usor ranita si pusa la colt.
Ma gandesc la tot si nu stiu daca pot sa leg intr-o propozitie coerenta gandurile ce mi se plimba ca niste fluturi prin minte.