Astazi a iesit soarele in orasul natal. M-am bucurat ca un copil ce primeste ceva dulce. Treburile ne asteptau si trebuia sa le rezolvam cat mai curand.
Caldura, praf, stres, oboseala, zgarieturi si alte mici incidente...toate acestea m-au epuizat. Cand am luat pauza, nu mai eram buna de nimic, ascultam ce vorbeau ceilalti dar eram total pe langa, nu ma simteam capabila sa leg doua propozitii inteligente.
Tot raul spre bine. In curand se vor vedea rezultatele.
Dubios este ca in toata agitatia, am avut chef de dans - lucru total bizar pentru mine, caci dansez doar la ocazii foarte speciale.
luni, iulie 01, 2013
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: