De cand m-am intors la scris constant, am inceput sa simt ca ma regasesc si ca viata mea se ordoneaza frumos. Nu mai simt ca sunt o plangacioasa si nici nu mai caut sa vorbesc mult.
Mi-am propus sa redevin fata copilaroaa pe care o pierdusem in trecut. Nu imi doresc sa gasesc maturitatea...
Poate ca fac o greseala, dar nu o sa stiu asta pana nu incerc sa merg pe o linie dreapta si sa ma tin de toate activitatile pe care mi le planific in detalii largi.
Imi doresc cu ardoare ca anul acesta sa fie plin de momente magice si plimbari speciale. Am in minte un album, totul depinde de cat o sa imi permit sa fac din ceea ce acum doar visez.
sâmbătă, februarie 06, 2016
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: