Zambeste sufletul meu

Am avut parte de o dimineata speciala, nici nu imi amintesc cand am avut ultima data parte de o despartire atat de tarzie de pilota primitoare, patul moale si plusul nelipsit folosit drept perna in diminetile lenese.
Priveam pe geam cum razele soarelui s-au "imbracat" in haine de toamna si nu mai bat cu caldura, ci doar mangaie suav trupul meu amortit.
Este timpul sa ma intind, sa imi dezmortesc trupul si sa ma apuc de treaba. Ma simt energica si vesela. Am aprins laptopul si am dat play melodiilor din playlist. Dansez cu aspiratorul, carpa de praf este pe ritmul muzicii... iar eu zambesc larg.
Sunt fericita. Simt ca viata mea este intr-un ritm alert, insa undeva in sufletul meu ma simt linistita si pot sa imi ascult inima cum bate cu putere.
Chiar daca mi se intampla tot mai des sa imi amintesc de trecut, de ceea ce m-a ranit sau pur si simplu mi-a bulversat viata...nu ma las doborata si nici prada gandurilor. Am depasit lupte grele, am indurat despartiri la care nu ma asteptam, am invins timpul si am invatat iar sa pretuiesc tic-tacul ceasului.
As vrea sa imortalizez aceste clipe, sa pastrez zambetul larg pentru infinit...este atat de placut sa simti inima usurata si sufletul pur.
Stiu ca am facut multe greseli in viata, pe unele le ascund sub pres...pe altele le i-au ca atare si mi le asum...dar in sinea mea am ramas aceeasi: o
optimista cu pereche, o visatoare irecuperabila, o romantica ce asteapta momentul porivit;