Timpul le rezolva pe toate. I-am acordat "timpului timp" si se pare ca a reusit sa ma ajute. Deja numar zilele pana la data in care o a ajung acolo de unde am plecat. Nu stiu daca este cea mai inteleapta mutare, insa este schimbarea pe care o cautam dintr-un punct de vedere - cel mai bun prieten al meu.
Am fost dezamagita de reactia oameniilor la aflarea vestii, s-au comportat ca si cum dezertam. Am incercat sa nu le arat ca ma ranesc, dar zambetul imi disparea cum minutele treceau.
Sunt fericita ca timpul meu liber o sa fie iar conturat ca pe vremuri. Nu mi-am dorit sa fac altceva, visam doar la trecutul meu linistit.
Sper ca acum sa reusesc sa fac anumite excapade si sa ma bucur de timpul insorit ce imi bate la fereastra,
marți, septembrie 15, 2015
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: