(:)

Ma simt obosita psihic.  Simt ca am atatea de facut si imi bat capul cum sa le organizez. Ma simt singura...parca doar eu vad ce este in jurul meu si doar eu pot sa indrept lucrurile.
Timpul se scurge fulgerator si proiectele sunt neterminate. Am inceput sa acord mai mult timp acestor activitati, insa am nevoie de o incurajare ca totul este bine.
Am avut cateva tachinari si impungeri subtile din partea oamenilor dragi, iar asta m-a facut sa clachez, sa cad la pamant si sa plang. Stiu ca nu rezolv nimic asa, insa ma linistesc cum pot.
Sufletul meu este confuz, incerc sa imi spun ca totul o sa fie bine...insa imi este teama din ce in ce mai mult de ceea ce urmeaza.

Azi a fost doar o zi proasta, plina de ganduri si dor... mi-am promis mie ca maine o sa caut lucrurile frumoase si o sa incarc bateria .