Gandurile ma apasa. Sunt confuza.
In acelasi timp imi dau seama ca as vrea sa ma bucur de clipele prezente, insa ceva in interiorul meu se gandeste ca viitorul este atat de greu si trebuie sa fac ceva in privinta asta.
Imi este foarte greu. Plang, ma gandesc si regret ca am ajuns in situatia asta.
Mereu ma gandesc cum ar fi fost daca nu ma implicam si nu ascultam ce imi spuneau oamenii dragi... cum ar fi fost de la inceput sa fug de situatie si sa ma gandesc doar la prezentul meu.
Nu stiu ce sa fac. Am ajuns la momentul in care trebuie sa urmez o decizie, insa nu stiu care este aceasta.
Viata nu este o joaca, o simt pe pielea mea acum. Este dura si incurcata.
P.s. invat sa alerg corect! Se pare ca nimic nu este asa cum stiam eu...iar simplitatea este o vorba pe care nu o inteleg acum.
marți, iulie 15, 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: