Aceasta seara a fost ciudata... am plans intens, m-am cuibarit la mama in brate si nu am putut sa spun nimic . As fi vrut sa ii spun cat de mult ma doare si cat de mult am nevoie de un sfat...doar ca ea e.. ea si asta spune multe.
M-am retras in carapacea mea. Ma simteam singura... cand. brusc, ma cauta o amica. Vorbim, discutam si imi spune lucruri despre familia mea si despre mine, lucruri cat se poate de plauzibie. insa dubioase caci nu le-am spus nimanui. Nu vreau sa cred ca e "clarvazatoare", insa am apreciat faptul ca m-a citit. Mi-a vorbit despre lucruri pe care eu nu le-am spus si nu ma asteptam .
luni, iulie 28, 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: