Am revenit dupa o saptamana de plimbare si departare de cotidian. Plecarea mea a reusit sa ma indrepte putin spre o alta lume, insa undeva exista inca lor pentru Romania si tot ce inseamna ea.
Am avut oportunitatea sa cunosc oameni speciali, sa vad locuri "gementiale" si sa ma simt libera .
Sunt multe de spus, nici nu stiu cu ce sa incep. Ideea este ca inca ma simt obosita, odihna mea a fost mai putina ca acasa...mereu cand schimb locul de dormit este un haos. Activitatile sunt intense cand vine vorba de plimbari si dorinte de vizitat.
Nu o sa spun multe acum, las loc pentru o zi noua in care sa descriu mai in amanunt aceasta exeprienta....de la primele lacrimi pana la zambetul larg.
marți, iunie 10, 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: