Imi vine sa ma demachiez de caracter si sa spun lucrurilor pe nume, chiar daca anumite intaplari mi-au ajuns la urechi trunchiate, esentialul si concluzia mi-au fost "relatate" la momentul rece al situatiei...adica in proportie mare tind spre adevar.
Am o stare de calmitate interioara, nimic nu ma supara, nu ma atinge si nu ma face sa ma incrunt. Nu imi explic nici eu carui fapt datorez aceasta schimbare brusca. Ma bucur, n-as putea sa neg asta, cine nu si-ar dori sa nu simta rautatile venite din exterior.?
Stau pe banca din parc, o banca simpla...dar care a auzit multe povesti personale, as putea sa spun ca este locul meu unde ma regasesc.
Aici lumea se schmba, vad doar veselia celor mici, entuziasmul adolescentilor si povestile de iubire ale tinerilor . Parca cineva a interzis rautatile si starile nevativiste sa isi faca aparitia in acest loc.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
.
Some people become memories. Some become lessons. And a few become forever. 🤍 Where simple lines speak the deepest feelings
-
Acestea sunt cele cinci prajituri despre care povesteam in postul precedent. Prajitura cu rulouri Prajitura cu ness Prajitura bicolora P...
-
Am avut parte de o dimineata foarte diversificata...frig, cald, zambete complice, tristete, liniste mortuara, ganduri neimpartasite, drumuri...
-
O carte ce mi-a placut in mod deosebit este scrisa de o autoare mai putin cunoscuta (mentionez ca au fost putine carti citite de autori de s...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: