ABC

Dupa o varsta, sunt oameni care incep sa dea inapoi ... atat fizic cat si in ceea ce priveste comportamentul si gandirea. Nu vreau sa generalizez, poate sunt cazuri particulare, insa eu am intalnit cateva "specimene" de acest fel. Trebuie sa recunosc ca mi se pare pur si simplu infricosator cand realizez diferenta a ceea ce au fost si ceea ce au ajuns. Imi este teama sa nu ajung si eu asa.
Citeam acum cativa ani despre trecerea ireversibila a timpului si de scara pe care o urcam si coboram fara sa ne dam seama.
De la copilul care merge greu si spune lucruri traznite, ajungem niste adolescenti destul de responsabili si inteligenti, timpul trece peste umerii nostrii si indubitabil maturitata ne loveste in fata ... cel mai rau este la varsta inaintata cand memoria ne joaca feste si comprmanetul nostru se trsnsforma iar in unul copilaresc si plin de "de ce-uri? " .
Este mai greu sa ii tolerezi unui adult anumite gafe. Unui copil ii gasesti tot timpul scuze, fie ca este mic, nu a stiut sau poate a gresit ... insa ai pretentia de la un adult, ca e trecut prin viata sa stie, sa aiba grija si sa se descurce in orice situatie.
Ah, pacat ca nu pot sa spun mai multe despre acest subiect, sigur ati intelege la ceea ce ma refer.
Desi ma consider o persoana calma, rabdatoare si impaciuitoare ... am momente in care imi este greu sa inchid ochii si sa fac situatia sa para mai buna.
Imi pare rau!