Stand pe o banca in parc, priveam agitatia din jur ... gandul imi zbura, asa cum face adesea in ultima perioada... incercam sa imi culeg cuvintele si sa le rostesc astfel incat sa nu par debusolata.
Astenia de primavara si-a facut aparitia inevitabil.
Scurta plimbare nocturna si mirosul liliacului batran mi-a
amintit de copilarie, cand faceam nenumarate drumuri pe aleea cu liliac
doar pentru a ma bucura de mireasma acestor flori delicate.
Ce dor imi e de anumite momente inocente, de bucuriile minore si jocurile aferente;
Am nevoie de o schimbare. Imi doresc in ultima perioada sa imi transform infatisarea, sa apelez la mici trucuri pentru a ma face sa ma simt mai bine.
Trebuie sa recunosc, ca nu am mai facut niciodata o astfel de nebunie, insa nu cred ca are ce sa mearga prost. Stiu ca interiorul ramane intact, insa exteriorul o sa fie diferit ... in bine sau nu - asta ramane de vazut.
De cand eram o copila cu codite am evitat sa imi tund cositele de teama sa nu imi bucale parul si sa ma cert cu el ca nu vrea sa ma asculte ... oare de ce ne dorim ceea ce nu avem?
miercuri, mai 02, 2012
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
.
Some people become memories. Some become lessons. And a few become forever. 🤍 Where simple lines speak the deepest feelings
-
Acestea sunt cele cinci prajituri despre care povesteam in postul precedent. Prajitura cu rulouri Prajitura cu ness Prajitura bicolora P...
-
Am avut parte de o dimineata foarte diversificata...frig, cald, zambete complice, tristete, liniste mortuara, ganduri neimpartasite, drumuri...
-
O carte ce mi-a placut in mod deosebit este scrisa de o autoare mai putin cunoscuta (mentionez ca au fost putine carti citite de autori de s...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: