Inainte sa ma asez in fata calculatorului simteam ca am multe lucruri de impartasit, ganduri ce ma framanta adesea ... ideei carora le gasisem o ordine si chiar un raspuns la cateva dintre intrebarile ce ma asaltau.
Acum, toate ideeile mele nu sunt deloc lizibile, se contopesc cu ceva inimaginabil si reusesc sa ma puna in garda;
Poate ca toti cei care mi-au spus ca sunt precum vremea, au avut dreptate intr-o mare masura, caci inainte sa vin aici sa scriu cateva idei statea sa ploua si in numai cateva minute soarele si-a refacut aparitia. Poate ca norii ce prevesteau ploaia au luat gandurile mele intr-o lume indepartata.
Am mai descoperit un citat ce mi-a atras atentia din cartea pe care o lecturez acum : "Sunt momente in viata, arareori, in care ajungi sa percepi consecintele ireversibile, fatale, ale unei actiuni marunte. Propria distrugere, care pandeste in spatele unei decizii banale."
Ma gandesc intr-un mod din ce in ce mai serios ca o sa vina o zi in care fara sa vreau o sa trag linia pestre trecut si o sa incep sa traiesc viata peste aceasta bariera. As putea sa spun ca sunt asemeni unei feline ce are noua vieti, numai ca eu imi doresc mai putine.
Nu mi-ar placea sa iau mereu viata de la capat "over and over again". Cu siguranta m-as simti straniu de ciudat, asa cum am patit in perioada scolii generale, dar si la liceu am trait ceva similar - caci am avut profesori care "dansau" dupa versurile melodiei lui Keo "Azi vi maine placi" - iar noi, elevii nu puteam sa depasim niciodata stagiul acela de inceput. Pentru mine este deloc placut sa simt mereu nesiguranta de la inceput, gandurile retorice, bariera de cunoastere, sentimentul de trece printr-o noua "stare"... si multe alte impulsuri ce le traiesc aproape de fiecare data cand sunt nevoita sa fac ceva nou.
M-am gandit intens la teoria coincidentei, am asemanat-o cu ideea de a arunca o moneda, iar rezultatul pe care l-am descoperit dupa cateva aruncari a fost asteptat dar totusi confuz. Poate ca in viata nu sunt numai coincidente (asa cum patesc eu la fiecare nou inceput) ci mai degraba este un fel de 6 din 49. Caci aruncand in sus o moneda de opt ori in mod repetitiv, cel mai probabil este ca ea sa se rasuceasca in aer intr-un dans, cazand de trei sau patru ori la rand pe fata care arata acelasi "desen".
Nu stiu ce sa cred in sinea mea, oare traim pur si simplu niste coincidente sau mana destinului ?
Mana destinului, clar!! ;))
RăspundețiȘtergereN EMO