Stare nedefinita

O alta zi in care ploaia si-a facut de cap si a reusit sa strice un sfarsit de saptamana.
Mi-am propus sa vizionez "p.s. i love you" - curiozitatea mi-a fost starnita inca de cand am aflat ca nu exita numai cartea cu acest nume, ci si filmul.
M-am gandit ca este o ocazie buna pentru a realiza diferenta intre "a citi" si "a viziona".
Concluzia mea nu o sa aibe nici o legatura cu faptul ca eu nu sunt adepta filmelor si ca rar mi se intampla sa vizionez un film de la inceput pana la sfarsit pentru ca asa imi doresc.
Consider ca detaliile sunt mult mai bine accentuate si conturate in carte si ca intamplarile sunt mult mai palpitante.
Filmul este diferit prin prisma faptului ca lipsesc personaje, iar cele ce apar nu sunt in intregime asa asa cum erau descrise, decorul se preschimba, intamplarile sunt modificate si Ea -Holly- nu mai are acel farmec de femeie vaduva.
In consecinta aceasta poveste a reusit sa ma mentina in continuare ferma pe pozitia de cititoare fidela, iar pasul spre cinefilie este inca foarte departe.

Revenind la sfarsitul de saptamana mi-am amintit de duminicile in care ma pregateam intens pentru un nou inceput de saptamana ... adresea stateam sa invat, caci de scris scriam vineri si sambata.
Mama pregatea cate o surpriza dulce, fie ca era vorba despre prajiturele, cornulete, clatite sau alte delicii pe care mi le amintesc cu drag.
Astazi in amintirea vremurilor de atunci m-am hotarat sa fac gogosi cu ciocolata.
Prajiturile de casa au un gust aparte fata de ceea ce se gaseste in comert ... o aroma speciala, un aspect variat si ceva care te face sa te lingi pe degete.
Sunt putin nostalgica si...