In timp ce citeam Romanul adolescentului miop - Mircea Eliade am avut o revelatie, visul meu de a scrie o carte poate deveni realitate.
Daca Mircea Eliade a scris totul ca o confesiune, ca un jurnal pe care se gandea sa il publice...dar nu indraznea pentru ca nu gasea personajul principal fata de care sa descopere sentimentele iubirii...eh, pentru mine totul e mult mai simplu, am personajul principal, am descopesit aceste sentimente care se manifesta diferit de la persoana la persoana, poate decat ideea de fluturi in stomac, de sclipire a ochilor si dorul ce apasa sufletul ramane neschimbat.
Nu, nu o sa povestesc ceea ce se intampla...recomand sa cititi daca va aflati la varsta adolescentei, a iubirii neinteleasa sau daca doriti sa cititi ceva ce iese din tiparul cunoscut.
Te parasesc blogutul meu drag, ma duc sa mai traiesc o zi pe care sa o povestesc in viitor.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Trecut - prezent
În ultimele zile m-am surprins într-un loc în care nu credeam că voi ajunge atât de curând. După luni în care am trecut prin furie, dezamăg...
-
Acestea sunt cele cinci prajituri despre care povesteam in postul precedent. Prajitura cu rulouri Prajitura cu ness Prajitura bicolora P...
-
O carte ce mi-a placut in mod deosebit este scrisa de o autoare mai putin cunoscuta (mentionez ca au fost putine carti citite de autori de s...
-
Am avut parte de o dimineata foarte diversificata...frig, cald, zambete complice, tristete, liniste mortuara, ganduri neimpartasite, drumuri...
O noapte liniştită să ai...
RăspundețiȘtergereSii...cine este actorul principal?
RăspundețiȘtergereŞi eu am început să citesc "Romanul..." dar m-am plictisit super tare :"> Abia am ajuns la începutul cele de-a doua părţi (Gaudeamus)
RăspundețiȘtergere