E tarziu. E trecut de miezul noptii si iar nu am somn. Ma gandesc la multe lucruri si totusi la nimic concret. Sunt momente in care imi este teama de ziua de maine, de sentimente si reactii. Uneori simt ca Pamantul este prea rece...si eu sunt ca o furnica ce incearca sa il incalzeasca dar ii este peste puteri.
As vrea sa fie totul mai cald, mai omenesc....promit ca nu ma invat cu binele, o sa il observ de fiecare data cand o sa apara in viata mea. O sa multumesc si o sa rasplatesc cu aceeasi moneda.
Uneori devin egoista si recunosc asta. Alteori sunt prea deschisa si uit de mine... inca sunt in cautarea unui drum de mijloc.
Am descoperit un loc special, un loc unde gandurile vin, curg si sentimentele pot sa se lase in voia lor.
vineri, aprilie 19, 2013
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: