Inevitabil va fi bine

E tarziu. E trecut de miezul noptii si iar nu am somn. Ma gandesc la multe lucruri si totusi la nimic concret. Sunt momente in care imi este teama de ziua de maine, de sentimente si reactii. Uneori simt ca Pamantul este prea rece...si eu sunt ca o furnica ce incearca sa il incalzeasca dar ii este peste puteri.
As vrea sa fie totul mai cald, mai omenesc....promit ca nu ma invat cu binele, o sa il observ de fiecare data cand o sa apara in viata mea. O sa multumesc si o sa rasplatesc cu aceeasi moneda.
Uneori devin egoista si recunosc asta. Alteori sunt prea deschisa si uit de mine... inca sunt in cautarea unui drum de mijloc.
Am descoperit un loc special, un loc unde gandurile vin, curg si sentimentele pot sa se lase in voia lor.