Ganduri cu soare

Sunt bine! Am reusit sa ma simt intr-un fel special, sa ma bucur de fiecare moment si sa plutesc. Am ras, am dansat, am privit, am gatit si am zburat pe culmi inalte.
A fost o vreme minunata. Soare, ciripit de pasarele, elan muncitoresc, distractie multa si companie placuta.
Ma gandeam de cateva zile la un sentiment special, insa imi este teama sa vorbesc despre el...e ca si cum pierzi ceva si cand redescoperi acest lucru, iti doresti sa il pastrezi cu atentie sa nu pierzi iar, asa ca ajungi sa nu il mai misti din loc. Ma rog, ideea pe aici se invarte, cand resimti ceva batai de inima si sclipiri de priviri...iti amintesti de trecut, de momente speciale si teama revine: sa nu fie prea devreme, sa nu fie prea brutal, sa nu fie altceva...si uite asa trec clipe pretioase.
Cele cinci cuvinte ma fac inca sa rad...cred ca au fost cele ce mi-au facut ziua unica.
Sper ca nu ma voi trezi maine dimineata din acest vis...ma simt prea bine.