Stateam astazi si ma gandeam cati oameni dragi au perindat prin viata mea, si am ajuns la concluzia ca au fost destul de multi, fiecare a lasat o amprenta asupra mea... unii dintre ei au revenit, dar au plecat destul de repede.
Ma simt straina de vietile lor, nu vreau sa ii fortez sa imi fie alaturi sau sa imi vorbeasca. Atunci cand au nevoie de mine stiu unde sa ma gaseasca, mereu am lasat o usa deschisa si le-am dat de inteles ca nu o sa le intorc spatele.
Suntem independenti in anumite momente, poate indragostiti si uitam sa privim in jurul nostru... acestea sunt momentele in care se pierd legaturi.
Astazi mi-a fost dor de prieteni si momente in care vorbeam necontenit despre nimicuri. As fi vrut sa ii caut, sa le spun ca imi lipsesc si sa fug...nu vreau sa ma leg de trecut sau de sentimente pe care doar eu le simt.
Mai bine stau cuminte in banca mea si imi vad de prezent...de ceea ce am si indragesc !
marți, ianuarie 29, 2013
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: