joi, iulie 05, 2012

Tristete

Simt un gol in stomac. Ma simt ca un om ratacit intr-o lume cunoscuta dar uitata...imi este dor de lucruri banale, de imbratisari matinale si cuvinte calde.
Lacrimile imi curg adesea pe obraji, iar dau dovada ca sunt o persoana plangacioasa. Am o stare pe care nu pot sa o definesc, privesc in gol, gandul imi este departe si inima imi bate lent, dar inca traieste...o simt cum ma inteapa necontenit.
Astazi m-as arunca in neant, consider ca acolo imi este locul. Nu imi mai gasesc rostul aici...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Un alt suflet isi da cu parerea:

Gândurile care mă apasă atunci

  Există un moment al zilei pe care îl aștept și, în același timp, îl evit. Este momentul în care se face liniște, sting lumina și pun capul...