Ma simt albastra.
Poate va intrebati cum se exprima aceasta stare "albastra". Eu o simt ca pe o ploaie rece, un nor inoportun, un frig naprasnic...un fenomen nedorit.
Stau intr-o lume necunoscuta, ma uit in jurul meu, priviri ce imi erau ca razele de soare, astazi le-am simtit indepartate si reci. Corpul imi era strain de mine. Nu intelegeam cum am reusit sa ma indepartez de dorintele pe care mi le-am pus cu atata ardoare.
Imi pare rau ca nu imi gasesc locul. Caut in zadar ceva ... linistea a disparut atunci cand problemele au aparut.
Copilaria e uitata in trecut...
miercuri, iulie 18, 2012
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: