Copilaria e frumoasa

Ma simt un copil in adevaratul sens al cuvantului.... m-am asezat in fata oglinzii pentru a imi face doua codite - acest lucru nu reprezinta ceva neobisnuit pentru mine, doar ca astazi am simtit nevoia sa ma prostesc asemeni unui copil rasfatat dar cuminte.

Debordez de energie pe care vreau sa o imparc cu ceilalti;

Este o zi frumoasa de sfarsit de primavara, chiar daca vantul adie putin nu ma deranjeaza deloc... pot sa ma descalt si sa alerg cu picioarele goale prin iarba proaspata.

In aer se simt diverse miresme ce ma fac sa plutesc si mai adanc catre lumea mea colorata in culori pastelate.

Ieri am cules un buchet de iasomie. Cand il privesc vad un zambet pe care il ofera florile... imi place sentimentul acesta de veselie inocenta.

Ma pregatesc sa ies pe afara, sa profit din plin de minunata zi de luni.

Sincera sa fiu, am trecut cu vederea peste momentul in care unii oamenii au o revelatie si isi dau seama ca nu toate degetele de la o mana sunt la fel. Nu trebuie sa las un astfel de moment sa imi strice buna dispozitie. Spre surprinderea mea nu am avut nici o clipa in care sa simt lacrimile cum vor sa iasa... am invatat ca unii oameni nu merita sa le oferi nici macar un servetel folosit... pai minte atentia sau alt sentiment similar.

Asa cum imi place mie sa spun "ce e val, ca valul trece";