Am terminat de scris pentru swap... pot sa spun ca a fost mai simplu decat ma asteptam, doar ca am fost putin incurcata in ganduri in ideea de a nu scrie prea mult sau lucruri ce nu au nici o insemnatate pentru joc.
Sunt foarte nerabdatoare sa vina ziua cu pricina si sa descos o alta persoana, pe care sper sa o bucure cadoul pe care il voi confectiona special pentru ea.
Nu vreau sa zboare timpul mai repede, caci asa s-ar apropia sesiunea mea... de care imi este putin teama - ca de fiecare data inainte de examene.
Simt cum ceva ma preseaza atunci cand intru in sesiune si nu imi da pace sa respir, parca timpul intra intr-o alergare continua si uita sa mai stea in loc macar pentru cateva clipe.
Stateam cu o chifla de paine calda in fata si priveam cum aburul se duce in nestire...se ascunde in neant si ramane acolo pitit pentru tot restul vietii (daca pot spune asa). Ma gandeam ca este un joc trist intre viata si anumite lucruri ce dispar pentru totdeauna.
Poate ca asa au disparut si picaturile de ploaie ce mi s-au scurs astazi siroaie din par, lasandu-ma doar cu gandul ca "m-am plimbat prin ploaie" si cu o imagine putin sifonata din cauza parului meu ce se increteste mult la atingerea picaturilor, dar nu este nici o probleme existentiala asta.
Sunt fericita ca dupa mult timp am reusit sa simt mirosul ud al asfaltului, praful ce se aseaza fugar pe picioare si incaltaminte, o atingere rece ce se scurge din varful bretonului pana la ultima incheietura ce ramasese inca uscata.
Cu siguranta este o primavara ciufuta, ce isi arata coltii atunci cand i se iveste ocazia.
Cred ca primavara rece mi-a oferit un raspuns la intrebarea pe care o aveam zilele trecute "De ce oamenii trec prea repede: de la cizme -la papuci, de la paltoane -la maieuri, de la pantaloni lungi la pantaloni scurti ce imita boxerii.. .. de ce?"
Daca ati fost prea grabiti sa treceti peste etapa tenesilor, pantalonilor trei sferturi, fustelor cu dresuri, tricourilor, hanoracelor sau bluzitelor scurte... se pare ca vremea v-a venit de hac.
Nu spun ca nu-mi place caldura si vremea frumoasa, doar ca uneori mergem grabiti catre ceva ce ar trebui sa se lase asteptat pentru ca toate lucrurile ce intervin pana la momentul cu pricina sa aiba un farmec apare.
Daca primavara ne imbracam in haine minuscule, la vara cand o fi canicula ce facem?
Sunt foarte nerabdatoare sa vina ziua cu pricina si sa descos o alta persoana, pe care sper sa o bucure cadoul pe care il voi confectiona special pentru ea.
Nu vreau sa zboare timpul mai repede, caci asa s-ar apropia sesiunea mea... de care imi este putin teama - ca de fiecare data inainte de examene.
Simt cum ceva ma preseaza atunci cand intru in sesiune si nu imi da pace sa respir, parca timpul intra intr-o alergare continua si uita sa mai stea in loc macar pentru cateva clipe.
Stateam cu o chifla de paine calda in fata si priveam cum aburul se duce in nestire...se ascunde in neant si ramane acolo pitit pentru tot restul vietii (daca pot spune asa). Ma gandeam ca este un joc trist intre viata si anumite lucruri ce dispar pentru totdeauna.
Poate ca asa au disparut si picaturile de ploaie ce mi s-au scurs astazi siroaie din par, lasandu-ma doar cu gandul ca "m-am plimbat prin ploaie" si cu o imagine putin sifonata din cauza parului meu ce se increteste mult la atingerea picaturilor, dar nu este nici o probleme existentiala asta.
Sunt fericita ca dupa mult timp am reusit sa simt mirosul ud al asfaltului, praful ce se aseaza fugar pe picioare si incaltaminte, o atingere rece ce se scurge din varful bretonului pana la ultima incheietura ce ramasese inca uscata.
Cu siguranta este o primavara ciufuta, ce isi arata coltii atunci cand i se iveste ocazia.
Cred ca primavara rece mi-a oferit un raspuns la intrebarea pe care o aveam zilele trecute "De ce oamenii trec prea repede: de la cizme -la papuci, de la paltoane -la maieuri, de la pantaloni lungi la pantaloni scurti ce imita boxerii.. .. de ce?"
Daca ati fost prea grabiti sa treceti peste etapa tenesilor, pantalonilor trei sferturi, fustelor cu dresuri, tricourilor, hanoracelor sau bluzitelor scurte... se pare ca vremea v-a venit de hac.
Nu spun ca nu-mi place caldura si vremea frumoasa, doar ca uneori mergem grabiti catre ceva ce ar trebui sa se lase asteptat pentru ca toate lucrurile ce intervin pana la momentul cu pricina sa aiba un farmec apare.
Daca primavara ne imbracam in haine minuscule, la vara cand o fi canicula ce facem?
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: