Bautura bat-o vina!

De foarte mult timp imi doream sa scriu despre o problema care ma macina din exterior, iar pe aceasta cale imi eman furia dobandita.
Vreau inca de la inceput sa precizez ca nu sunt eu implicata direct in aceasta poveste, ci relatez din intamplari ce se intampla zi de zi in jurul nostru - al tuturor.
Nici nu stiu cum sa incep, pentru a nu fi inteleasa gresit... ideea sta in felul urmator: pe zi ce trece se pare ca sunt tot mai multi oameni care au gasit "solutia" rezolvarii problemelor cotidiene. Cand spun asta ma refer la o solutie total incorecta - bautura.
Din punctul meu de vedere nu consider ca " a te ineca in alcool" te face sa treci peste problema, caci starea aceea de "beatitudine" , "uitare" sau "euforie" cum ii spun unii nu tine o viata intreaga, ci in cele mai multe cazuri aceasta este trecatoare in numai cateva ore.
Poate ca in timpul acesta problemele nu au mai jucat ping-pong in capul tau, dar cand te-ai trezit din aceasta stare nu ai dat piept iar cu toate necazurile?

Nu sunt adepta alcoolului, dar asta nu inseamna ca ii privesc dispretuitor pe cei care consuma un pahar - doua de bauturi alcoolice (fie ca este vorba de vin, bere sau alte minunatii despre care nu ma pricep sa vorbesc).
Consider ca este cea mai lasa metoda de a amana rezolvarea... de cele mai multe ori oamenii care au descoperit in aceasta licoare o scapare, devin dependenti si nu numai ca isi fac rau lor, ci le fac rau famililor.

In cele mai intalnite cazuri cei care devin dependenti de alcool, incep sa aibe si un comportament care lasa de dorit - ma refer la violenta atat fizica cat si verbala.
Imi poate explica cineva de ce se ajunge in aceasta situatie?
Eu personal sunt depasita de situatie... am tot auzit probleme similare care au ceva in comun - un membru al familiei care a intrecut masura de un pahar doua si acum simte nevoia de mai mult...si mereu mai mult si din aceste motive incep certuri, batai si alte agresiuni.

Nu am baut niciodata mai mult de cateva guri, din cauza aceasta nu stiu ce simte un om "alcolizat", nu mi-as dori niciodata sa aflu pe propria-mi piele ... din intamplarile celor pe care ii cunosc vreau sa spun ca din exterior nu sunt deloc placute aceste "incalcari de limita".

Am avut o cunostiinta cu care vorbeam foarte multe lucruri, chiar momente personale din viata... imi amintesc ca majoritatea amintirilor pe care le avea atunci despre tatal ei erau : "imi aduc aminte cand am mers cu tata la niste rude si el s-a imbatat, l-am adus mai mult taras acasa", "cand am ajuns intr-o zi de la scoala tata dormea jumate pe canapea - jumate pe jos... probabil era 'obosit' " ... (erau multe intamplari despre care imi povestea) am vrut doar sa subliniez ca aceasta copila a suferit un dezechilibru psihic... acum este o adolescenta, are in jur de 18-19 ani, lucreaza pe unde apuca. Trebuie sa se intretina singura si din cauza faptului ca mama ei a decedat cand ea avea doar cativa anisori... a crescut urmand exemplul tatalui.
Copila aceasta e total schimbata, nu mai seamana deloc cu fetita pe care mi-o amintesc eu...si nu mai are nici un plan de viitor.

Cam atat am avut de spus. Mi-am varsat paharul cu semntimente urate...
In concluzie vreau sa spun ca nu gasesc nici un lucru bun in acest lichid colorat cu oricat la suta tarie. Nu te scapa de probleme, nu iti ofera un statut bun in ochii celorlalti, nu iti lasa un miros sau gust placut in gura si nu te ajuta cu nimic.

Recomand sa priviti : Viata traita pe sapte carari!
Ascult: Rascal Flatts - What Hurts The Most