Adesea ma surpind visand cu ochii deschisi... dar de cele mai multe ori nu duc visul pana la capat din cauza unei dezamagiri ce ar putea sa apara.
Am invatat sa ma las surprinsa de viata, dar asta intr-o oarecare masura, caci trebuie sa intervin si eu cu ceva in asa fel incat totul sa fie conform povestii din visurile mele (facand o paranteza, eu imi amintesc ca "visuri" sunt cele pe care le aveam cu ochii deschisi si "vise" apar in timpul somnului - daca gresesc imi doresc sa fiu corectata).
Zilele acestea am fost mult prea visatoare... am indraznit sa visez mai mult decat ar fi trebuit. Imi imaginam anumite lucruri cum se vor desfasura: ne vedeam pe noi alaturi de o multime de oameni ce jucau jocuri tineresti si radeau necontenit, de parca cineva ii gadila.
Noi priveam zambind, ne placea ceea ce vedeam... eu ma simteam ca la o prima intalnire;
Sunt detalii despre care nu vreau sa mai sa vorbesc, ganduri ce nu isi mai au rostul acum, nu zic ca intr-un viitor apropiat nu vor fi duse la bun sfarsit. Cert este ca acum sunt dezamagita de situatie si imi doresc sa nu mai visez la lucruri ce nu tin de mine sau de tine sa fie indeplinite;
Nu stiu daca resimt mai mult oboseala sau aceasta stare de neliniste ce m-a cuprins din clipa in care am citit mesajul...
De indata ce termin de scris ma voi cufunda in lucruri ce-mi atrag atentia si ma fac sa ma simt putin mai bine...asa cum te-ai obisnuit, nu imi place sa rabufnesc asa ca ma gasesti la masa mea de lucru.
Se spune ca fiecare isi gaseste inspiratia intr-un anumit fel... eu am realizat pe proprie experienta ca adesea cand sunt suparata imi vine sa creez ceva, sa fac mici lucruri de care sa fiu mandra apoi.
Chiar daca nu imi iese intotdeauna o adevarata "capodopera" sunt mandra ca am descoperit rabdarea de a incerca de nenumarate ori.
Intr-o zi o sa visez un vis ce o sa se indeplineasca in intregime!
Am invatat sa ma las surprinsa de viata, dar asta intr-o oarecare masura, caci trebuie sa intervin si eu cu ceva in asa fel incat totul sa fie conform povestii din visurile mele (facand o paranteza, eu imi amintesc ca "visuri" sunt cele pe care le aveam cu ochii deschisi si "vise" apar in timpul somnului - daca gresesc imi doresc sa fiu corectata).
Zilele acestea am fost mult prea visatoare... am indraznit sa visez mai mult decat ar fi trebuit. Imi imaginam anumite lucruri cum se vor desfasura: ne vedeam pe noi alaturi de o multime de oameni ce jucau jocuri tineresti si radeau necontenit, de parca cineva ii gadila.
Noi priveam zambind, ne placea ceea ce vedeam... eu ma simteam ca la o prima intalnire;
Sunt detalii despre care nu vreau sa mai sa vorbesc, ganduri ce nu isi mai au rostul acum, nu zic ca intr-un viitor apropiat nu vor fi duse la bun sfarsit. Cert este ca acum sunt dezamagita de situatie si imi doresc sa nu mai visez la lucruri ce nu tin de mine sau de tine sa fie indeplinite;
Nu stiu daca resimt mai mult oboseala sau aceasta stare de neliniste ce m-a cuprins din clipa in care am citit mesajul...
De indata ce termin de scris ma voi cufunda in lucruri ce-mi atrag atentia si ma fac sa ma simt putin mai bine...asa cum te-ai obisnuit, nu imi place sa rabufnesc asa ca ma gasesti la masa mea de lucru.
Se spune ca fiecare isi gaseste inspiratia intr-un anumit fel... eu am realizat pe proprie experienta ca adesea cand sunt suparata imi vine sa creez ceva, sa fac mici lucruri de care sa fiu mandra apoi.
Chiar daca nu imi iese intotdeauna o adevarata "capodopera" sunt mandra ca am descoperit rabdarea de a incerca de nenumarate ori.
Intr-o zi o sa visez un vis ce o sa se indeplineasca in intregime!
De ce a expirat? Pur si simplu nu s-a indeplinit...Inca. Viseaza in continuare pana se indeplineste.
RăspundețiȘtergere