Despre EL

Zambetul diminetii a avut un efect benefic asupra starii mele de spirit. Intreaga zi am emanat o energie pozitiva, cred ca de la distanta se citea fericirea pe chipul meu.

Razele soarelui ce m-au trezit au fost alaturi de mine pana la orele pranzului, cand am iesit in parc alaturi de EL.

Mi-am dat seama ca ma simt in largul meu atunci cand sunt cu EL. Niciodata nu am fost genul de fata care sa ma comport diferit cand sunt cu EL (nu imi place sa ma par cine nu sunt - ma comport aidoma cum as face-o la o iesire cu amicele). Poate la inceput doar ezitam sa fac anumite gesturi, dar cele pe care le faceam erau caracteristice stilului meu de a fi.

In momentul de fata nu am nici o jena cand vantul imi ciufuleste parul...uneori chiar ma amuz de acest lucru.

Imi permit sa mananc chipsuri fara sa ma gandesc: "daca o farama de sare mi se aseaza pe fata, iar el o va sesiza inaintea mea?".

Daca imi vine sa ma asez pe o treapta, nu ezit sa o fac...stiu ca EL nu va privi cu ochi jenati gestul meu.

In compania lui ma simt cel mai bine... pentru mine EL este :amicul, prietenul, psihologul, iubitul si viitorul meu sot.

Sunt fericita ca nu a uitat nici un eveniment important din viata noastra.

Stie intr-un fel aparte sa imi ofere flori, de fiecare data m-a luat prin surprindere si gestul lui ma emotioneaza fara doar si poate.

Isi aminteste aniversarea noastra in fiecare luna... si imi spune cuvinte dulci care reusesc sa ma faca sa plang de fericire.

Sunt multe lucruri care imi plac la EL, despre unele dintre ele stie, dar despre altele am preferat sa le pastrez in cutia sufletului meu.

Postarea initiala despre care am vrut sa scriu nu arata ca randurile de mai sus, dar in timp ce scriam primele randuri un gand mi-a invadat mintea si toata atentia mi s-a atintit asupra subiectului "EL".

Il ador astazi mai mult ca ieri dar mai putin ca maine :X.