Parcul a fost plin de oameni total diferiti ... la fiecare pas puteam remarca cu usurinta stiluri vestimentare aparte, o nota de personalitate, ceva banal sau chiar o tinuta reusita ce mi-a ramas intiparita in minte;
Ador luna martie... imi place sa vad cum natura renaste, oamenii se bucura de soare, se amuza de mici siretlicuri si intr-un final scapa de greutatea gecilor de iarna, combinand o gama variata de culori si accesori colorate.
Cateodata nici Bucurestiul nu este suficient de mare pentru a evita privirea oamenilor cunoscuti. Poate ca astazi imi doream mai mult ca in restul zilelor sa nu intalnesc pe cineva cunoscut din trecutul meu gri... simteam o nevoie ciudata sa imbratisez prezentul fara a fi nevoita sa ascund particule din trecut.
M-am intins pe iarba calda, am inchis ochii si m-am gandit la multe lucruri... trezindu-ma din aceasta stare am realizat ca locul unde eram eu cu EL, a fost acaparat de multe cupluri care au facut aidoma noastra - s-au intins pe iarba fara sa se gandeasca la o posibila raceala sau la haine inverzite.
In parcul Herastrau am fost surprinsa sa il vad pe Nana Falemi , se plimba cu bicicleta. Ciudat este faptul ca se comporta ca si noi ceilalti ce treceam pe langa el, nu avea superioritatea aceea de om public si nici nu se deghizase pentru a nu fi cunoscut.
Apreciez astfel de oameni care stiu cum sa se comporte in societate pentru a nu fi priviti dintr-o postura urata.
Mai tarziu am vizitat parcul Bordei - am ramas cu o parere minunata despre acest loc, caci pare a fi o intimitate aparte a capitalei ... o bucatica de pamant nu prea vizitata de oameni;
Insula din mijlocul apei a acaparat un loc fruntas in preferintele mele in ceea ce priveste amenajarea parcurilor.
Astazi am reusit performanta de a sta mai bine de 30 de minute in statie in asteptarea mijlocului de transport in comun care ... spre ghinionul meu nu avea nici o sansa sa apara, caci ruta lui a fost deviata pe un alt traseu.
Norocul meu este ca am persoane care ma pot indruma printr-un simplu apel telefonic.
Ador luna martie... imi place sa vad cum natura renaste, oamenii se bucura de soare, se amuza de mici siretlicuri si intr-un final scapa de greutatea gecilor de iarna, combinand o gama variata de culori si accesori colorate.
Cateodata nici Bucurestiul nu este suficient de mare pentru a evita privirea oamenilor cunoscuti. Poate ca astazi imi doream mai mult ca in restul zilelor sa nu intalnesc pe cineva cunoscut din trecutul meu gri... simteam o nevoie ciudata sa imbratisez prezentul fara a fi nevoita sa ascund particule din trecut.
M-am intins pe iarba calda, am inchis ochii si m-am gandit la multe lucruri... trezindu-ma din aceasta stare am realizat ca locul unde eram eu cu EL, a fost acaparat de multe cupluri care au facut aidoma noastra - s-au intins pe iarba fara sa se gandeasca la o posibila raceala sau la haine inverzite.
In parcul Herastrau am fost surprinsa sa il vad pe Nana Falemi , se plimba cu bicicleta. Ciudat este faptul ca se comporta ca si noi ceilalti ce treceam pe langa el, nu avea superioritatea aceea de om public si nici nu se deghizase pentru a nu fi cunoscut.
Apreciez astfel de oameni care stiu cum sa se comporte in societate pentru a nu fi priviti dintr-o postura urata.
Mai tarziu am vizitat parcul Bordei - am ramas cu o parere minunata despre acest loc, caci pare a fi o intimitate aparte a capitalei ... o bucatica de pamant nu prea vizitata de oameni;
Insula din mijlocul apei a acaparat un loc fruntas in preferintele mele in ceea ce priveste amenajarea parcurilor.
Astazi am reusit performanta de a sta mai bine de 30 de minute in statie in asteptarea mijlocului de transport in comun care ... spre ghinionul meu nu avea nici o sansa sa apara, caci ruta lui a fost deviata pe un alt traseu.
Norocul meu este ca am persoane care ma pot indruma printr-un simplu apel telefonic.
Toate lucrurile rele au dus si la unele bune. Ne-a ajutat si vremea..desi a cam adiat vantul...Am petrecut o zi frumoasa alaturi de o fata minunata.
RăspundețiȘtergere