Concediul a luat sfarsit. De maine incepe ritualul, numai gandul ma face sa imi pierd zambetul pentru cateva clipe; Nu am fost niciodata o persoana lenesa, insa inceputurile sunt putin mai grele... nu imi explic de ce dar zilele acestea ma simt ca o eleva ce se teme de prima zi de scoala.
Mi-am pregatit hainutele, gentuta si toate acareturile pe care uneori nu inteleg de ce simt nevoia sa le car dupa mine.
Chiar daca a fost vorba de multa munca acasa intr-o perioada scurta, nu neg faptul ca as mai fi avut nevoie de o saptamana.
Imi pare rau ca nu am reusit sa fug un weekend la mare. Nu sunt eu foarte indragostita de mare, insa ma linisteste muzicalitatea valurilor, iar rasaritul ma incarca cu energie pozitiva;
Imi ramane doar speranta ca luna septembrie o sa tina cu mine si temperaturile vor fi placute pentru o fuga in doi.
joi, august 31, 2017
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: