M-am trezit de dimineata cu un chef nebun de vorba, aveam atatea ideei si subiecte despre care puteam sa scriu pe blog, insa eram prea lenesa sa cobor din pat sa aprind laptopul pentru a scrie gandurile. Acum, stau si ma gandesc ca nu mai am nici o idee despre ce "visam" de dimineata.
Numar zilele de concediu si ma gandesc ce mai am de facut, ce mi-am propus sa fac si nu am reusit... sunt intr-o mica panica . Nu stiu cum a trecut timpul, cert este ca inca nu am terminat cu montarea centralei termice...dar la inceputul lunii viitoare totul o sa fie pus la punct. Gata cheltuielile si praful din casa.
Sper ca anul ce urmeaza sa fie mai linistitor si productiv. Avem planuri cu gradina din fata bucatariei. E un proiect mai vechi de al meu... sper sa iasa acum cum am visat mereu... sa gatesc si privind pe fereastra sa vad o oaza de verdeata si flori multicolore. Pana atunci, o sa vad un bradulet din instalatie, caci mai este foarte putin pana la Craciun. Simt magia sarbatorilor.
sâmbătă, august 26, 2017
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: