Ma simt straina in corpul meu.
Nu imi explic ce se petrece cu mine, am ajuns sa fiu suparacioasa si sa nu imi convina nimic. Incerc din rasputeri sa inteleg unde este problema. Imi vreau momentele magice inapoi.
Imi vine sa plang de durere. Nu ma regasesc si timpul e hain cu mine.
Bratele imi sunt goale, ele cauta cu frigurare maniile tale dar esti departe si asta ma inspaimanta.
luni, ianuarie 04, 2016
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: