duminică, februarie 02, 2014

Acasa

Aseara am adormit cu o starea nu tocmai placuta... iar de dimineata aceasta persista. Imi venea sa ma cufund in pilota si sa ma ascund printre perne, sa nu ma deranjeze nimeni. Aveam nevoie de odihna si liniste. Capul imi era greu si totul se invartea cu mine.
Oh, nu se poate... raceala pune stapanire pe mine!
Cu greu m-am ridicat din pat si am incercat sa ma comport ca si cum totul este bine, dar privirea mea ma contrazicea. Aratam ca si cum nu am dormit o saptamana.
Intreaga zi mi-am petrecut-o acasa. Nu pot sa spun ca a fost tocmai asa cum imaginam, dar sunt multumita pentru ca am terminat de citit "Inainte sa adorm" de S.J. Watson

Seara m-a gasit cu telefonul in mana si zambind catre ecran. Se pare ca lacrimil mele au inceput sa aduca un vant al schimbarii. Primesc de cateva zile semne ce ma incanta.

P.s. multumesc pentru dedicatie. Dubios sau nu, ceva imi place din piesa asta:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Un alt suflet isi da cu parerea:

Gândurile care mă apasă atunci

  Există un moment al zilei pe care îl aștept și, în același timp, îl evit. Este momentul în care se face liniște, sting lumina și pun capul...