joi, octombrie 28, 2010

In cautarea unor raspunsuri

Trec printr-o perioada in care simt ca am nevoie de acalmie. Vreau sa imi ascult bataile inimii si sa zambesc ca un copil.
Intr-un fel sau altul m-am gandit de foarte multe ori sa iau aceasta decizie, doar ca imi era teama sa o pun in practica.
Am avut nevoie de un simplu mesaj pentru a imi da seama de ceea ce este bine sa fac in viitor.
Chiar daca o sa imi fie greu, stiu sigur acest lucru. O sa fac tot posibilul sa acumulez cat mai multe invataturi si sa nu uit niciodata de unde am plecat.
Inceputul a fost greu, treptat am invatat sa fiu darnica si vorbareata ... acum a venit momentul sa pun o pauza in randuri si in ganduri.
Schimbarile aduc de la sine cateva noutati.
Astazi sunt putin nehotarata, poate maine o sa fie mai bine. Nu vreau sa ma abat de la subiect, trebuie sa pot sa pun punct acestei situatii, mi-am dat seama de ceva vreme ca totul a mers mult prea departe si ca nu am putut sa ma opresc.
Acum m-am hotarat. Acum ori niciodata!

Un comentariu:

Un alt suflet isi da cu parerea:

Durerea nu țipă mereu.

 Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...