Gandurile ma apasa ...ma tot gândesc cum sa reusesc sa strang bani pentru noua mea cucerire...o casa.
Este visul meu cel mai de preț, doar ca mi se pare intangibil. Sufăr in interiorul meu si ma simt frustrata ca nu pot sa imi ating visul.
Stau si ascult ploaia, ma gandeam la bebelusul meu si plang. Ma simt singura.
Imi doresc cu ardoare casa si bebe... ma simt neimplinita... iar povestile oamenilor despre varsta de 30 de ani ma fac sa ma gandesc ca nu mai am mult de poposit pe aici...pier timp pretios.
vineri, februarie 02, 2018
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: