Prove it

Nu stiu daca am mai fost in situatia de acum. Ma simt straina de mine, dar in acelasi timp ma regasesc destul de frecvent; Am impresia ca incerc sa ma reinventez, sa renasc la viata precum natura. Sunt din ce in ce mai energica si mai motivata pentru indeplinirea proiectelor de viitor... si totusi sunt nemultumita de mine, de ceea ce fac si gandesc.
Sunt zile in care ma simt singura si ma intorc in trecut, retraiesc zilele in care aveam o gasca si ma intreb unde sunt acele momente?!? Am ramas o singuratica desi in jurul meu sunt nenumarati oameni cu care ma inteleg bine, cert este ca nu mai am incredere sa o i-au de la capat, poate nici putere nu mai am.
Ma simt nostalgica. Ma uit la "pacientii" de la munca, le zambesc larg fara sa le dau de inteles cat de mult ii stimez pentru faptul ca au reusit dupa atatia ani sa isi tina alaturi  oameni de elita, pieteni de catarama si suflete calde.
Nu vreau sa intelegeti ca am ramas precum o frunza batuta de vant, insa nici nu pot face o petrecere cu doi-trei oameni ce ii mai am in jurul meu... si nici dorinta pentru aniversarea mea nu poate fi indeplinita in momentul de fata.

O multumire sufleteasca am, sunt mandra de mine ca nu am abandonat proiectele personale. Stiu ca pot mai mult si mai bine. I prove it!