E tarziu, dar nu ma simt obosita...undeva in interiorul meu simt o liniste uriasa. Imi era dor de atmosfera asta calda si primitoare. Parca plutesc.
Nu, nu s-a intamplat "nimic nou in Danemarca", doar ca am reusit treptat sa imi fac ordine in ganduri si am ajuns pe o poteca lina si plina de intamplari magice.
Intr-un fel sau altul m-am pus pe mine pe un plan fruntas, desi nu mi-am propus acest lucru....totul s-a intamplat de la sine si am vrut sa traiesc momentul. Daca ma simt fericita, merg pe drum chiar daca nu stiu unde duce.
Zambesc larg la monitor, e atat de bine sa nu ai nici o temere interioara.
N-am nici o idee de ce, cum sau cand s-a produs schimbarea aceasta de stare, cert e ca nu vreau sa se mai termine!
duminică, mai 31, 2015
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: