Am in minte atat de multe ganduri. Nu sunt confuza deloc, stiu ce simt si ce trebuie sa fac in viitor, insa vreau sa marchez acest moment prin cuvinte...stiu ca pot, doar ca timpul ma alearga iar si iar.
Raman restanta in ceea ce imi propun sa fac...si cel mai rau imi pare ca cineva, undeva asteapta un semn de la mine si eu nu am cum sa il ofer pana nu ma eliberez de toata fuga aceasta si nu imi fac ordine in prioritati, sa pot sa scriu ce am de marchat in acest prezent monocolor.
vineri, mai 29, 2015
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: