Ma gandeam cine sunt eu si ce stiu sa fac ?
Mereu mi-am dorit sa spun ca am o functie nu neaparat impunatoare si importanta, insa sa fiu mandra de ceea ce fac . Mi-ar placea sa zambesc larg si sa spun ca sunt o bucatareasa sau ca ocup functia de cofetar-junior intr-o bucatarie profi. Ar fi visul meu implinit, insa am mult de urcat si de strabatut pana sa imi permit sa excaladez prima treapta.
Sunt in punctul in care ma caut pe mine si vreau sa fac ceva cu viitorul meu; E timpul sa imi dau seama cine sunt si ce vreau.
Imi vine ca "de maine" sa fac o revolutie, sa fac imposibilul sa fie posibil. Imi este teama de esec, de usi inchise si de limite greu de depasit...
Eu sunt inca o copila, as vrea sa primesc o mana de ajutor, o usa deschisa de unde sa pornesc spre cer...
marți, septembrie 09, 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Durerea nu țipă mereu.
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Iarna asta nu a venit tiptil. A venit hotărâtă, cu zăpadă până la genunchi și cu troiene care parcă voiau să ne pună la încercare răbdarea....
-
Au fost zile în care liniștea a avut cel mai greu sunet. Zile în care m-am simțit abandonată chiar și atunci când eram înconjurată de oame...
-
Afară plouă mărunt. E frig, iar vântul bate parcă în același ritm cu gândurile mele. Sunt zile în care simt că totul în jurul meu se clatin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: