M-am intors de la mare acum cateva minute si nu imi incap in piele de fericire. Am vazut pentru prima data nisipul fin, am atins apa cu valurile ei speciale, m-am trezit alaturi de omul drag sa vedem rasaritul.
Marea este speciala in felul ei.
Poate pare incredibil, dar am avut nevoie de 24 de ani sa ma bucur de acest loc... insa a meritat asteptarea.
A fost o experienta pe care nu o sa o uit niciodata, si ... asa cum ii spuneam si omului drag, orice s-ar intampla o sa imi aminteasca de el.
Cand ma gandesc cat de grijuliu si atent a fost cu mine, imi vine sa strig in gura mare cat de fericita ma simt, insa trebuie sa pastrez pentru mine toata bucuria si sa o consum usor in aceasta saptamana ce o sa ma gaseasa iar fara el.
E ciudat cum mi-a intrat in suflet si plutesc pe zi ce trece mai mult.
duminică, august 18, 2013
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
.
Some people become memories. Some become lessons. And a few become forever. 🤍 Where simple lines speak the deepest feelings
-
Acestea sunt cele cinci prajituri despre care povesteam in postul precedent. Prajitura cu rulouri Prajitura cu ness Prajitura bicolora P...
-
Am avut parte de o dimineata foarte diversificata...frig, cald, zambete complice, tristete, liniste mortuara, ganduri neimpartasite, drumuri...
-
O carte ce mi-a placut in mod deosebit este scrisa de o autoare mai putin cunoscuta (mentionez ca au fost putine carti citite de autori de s...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Un alt suflet isi da cu parerea: